Primul model de inteligență artificială în limba română. E un fel de ChatGPT, dar pentru români
O echipă de cercetători români a făcut un pas semnificativ în direcția dezvoltării inteligenței artificiale adaptate la limba română prin crearea unui model de limbaj (LLM) dedicat limbii noastre.
Acest model, similar cu cele dezvoltate pentru limba engleză, cum ar fi ChatGPT al OpenAI sau Copilot al Microsoft, a fost antrenat pe milioane de documente în limba română pentru a furniza rezultate precise și relevante.
De ce este mai bun ca ChatGPT, în ceea ce privește limba română
Diferența majoră între acest nou model și alte modele existente constă în expunerea sa la un volum semnificativ de date în limba română, ceea ce îl face mai adecvat și mai precis în contextul utilizării sale în diverse aplicații.
Spre exemplu, acesta poate fi utilizat pentru căutarea de informații în bazele de cunoștințe ale organizațiilor sau pentru crearea de roboți conversaționali care să ofere suport clienților în limba română.
Modelul de inteligență artificială este open source, ceea ce înseamnă că poate fi accesat și utilizat de oricine dorește să creeze instrumente bazate pe inteligența artificială pentru limba română. Se poate face asta de aici.
Acesta este doar începutul
Totodată, inițiatorii proiectului lansează comunitatea OpenLLM-Ro, care își propune să aducă împreună contribuții diverse la dezvoltarea tehnologiei AI pentru limba română.
Acest proiect a fost realizat printr-o colaborare între Politehnica București, Universitatea din București și Institutul de Logica și Știința Datelor, cu sprijinul BRD Groupe Société Générale.
Efortul comun al acestor instituții ne arată, fără dar și poate, cam cât de importantă este colaborarea între mediul academic și cel economic pentru promovarea inovației și dezvoltarea tehnologică în România.
„Câteva dintre exemplele de utilizare ale modelului românesc sunt: căutarea de informații în baza de cunoștințe a unei organizații, cu ghiduri și proceduri de lucru, sau roboți conversaționali pentru clienții companiilor sau ai instituțiilor care să îi ghideze în parcurgerea pașilor necesari pentru utilizarea unui produs sau serviciu. În ambele cazuri, angajații și/sau clienții economisesc timp în accesarea informației, beneficiind în multe situații și de îmbunătățirea calității acesteia”, a spus Alin Ștefănescu, directorul Departamentului de Informatică din cadrul Universității din București și vicepreședintele Institutului de Logică și Știința Datelor, citat de economedia.ro.